marți, 11 ianuarie 2011

Răvaş de iubire ( I )

Ploaie torenţială. Vântul şuieră printre crăpăturile geamurilor. Apa şiroieşte pe pereţii de-un mov asemenea lavandei. Tavanul nu mai rezistă mult, căci torentul ce-l loveşte îi hotărăşte destinul. Un pat singuratic fără aşternuturi îmbietoare e aşezat în colţul camerei. Cu inima ei din chirpici încerca să se apere de tot ascunzându-se sub o pătură. Dar apoi, i se făcu prea cald. Dăduse totul la o parte şi izbucni în râs. Fugii afară să-şi reîmprospăteze frumuseţea în dansul stropilor de ploaie.

Dar râsul se preschimbă în lacrimi. Lacrimi ce deveneau picuri imenşi de apă. Credea că aşa inima-i va fi curăţită şi Dumnezeu îi va arunca o privire pentru o clipită. Se contopea cu ploaia, dar nimic nu se schimbase. Simţea bolovanii din stomac făcându-se fărâme, sentimentele de mult înăbuşite explodau, sufletul îi era vlăguit de-atâta zbatere pentru nimic.

Totuşi, la un moment dat, printre norii denşi şi negri vede o pată de lumină. La-nceput era micuţă, micuţă, dar se făcea tot mai mare şi era tot mai aproape. A reuşit să vadă şi nu era nimic altceva decât un  porumbel de o albeţe nemaiîntâlnită. Acesta i s-a aşezat uşor pe umăr şi i-a agăţat în păr un răvaş de iubire. Surprins de mişcarea bruscă a mâinii ei acesta şi-a luat zborul pentru totdeauna.

Îşi smulge răvaşul din păr şi păşeşte grăbită spre casă. Calcă pragul, dar nu simte nici o schimbare a temperaturii, dinţii îi clănţăne, şuvoi i se scurge apa din păr. Se-nveleşte cu cea mai groasă plapumă, aşteaptă două minute ca trupul să nu-i mai fie zguduit de tremurături.

Deschide  încet răvaşul cu degetele încă tremurânde şi vede-n colţul din dreapta sus :"Anonimat neiscălit". Începe şi citeşte, dar faţa-i e dominată când de zâmbet, când de o seriozitate impenetrabilă. N-ai fi ştiut dacă-i venea să râdă sau să izbucnească în lacrimi.

*va urma*

12 comentarii:

  1. abea astept va urma-ul :X:X

    RăspundețiȘtergere
  2. foarte haotic ceea ce citesc aici ...

    RăspundețiȘtergere
  3. Pare haotic, dar nu e. Mai degraba haotice si de neinteles sunt starile ce o incearca. Sper ca o sa se desluseasca totul dupa ce vezi si a doua parte.

    RăspundețiȘtergere
  4. super ramy:x...astept cealalta parte sau poate parti:x...Domnul sa te binecuvanteze!

    RăspundețiȘtergere
  5. daca asa spui tu asa sa fie.
    dar cam tot ce am citit pe aici mi se pare haotic...
    adica miam dat seama ca suntet i2 scriitori , dar aveti cam aceleasi stil, unu foloseste mai multe cuvinte contemporane decat altul dar cam acelasi stil.
    si ziceam k e cam haotic totul pentru ca am observat ca sariti de la o idee la alta !

    RăspundețiȘtergere
  6. Hmm, ciudat.
    Si critica e buna. Ar trebui sa.mi spui exact locul in care sar de la o idee la alta, pentru a fi sesizabil si mai usor de identificat.
    Pana acum nimeni nu a remarcat asta, de aceea nu aveam motiv sa ma corectez. O sa fiu mai atenta de acum incolo.
    "N-o sa mai fiu asa haotica"

    RăspundețiȘtergere
  7. cei asa de ciudat ?
    sa stii ca din experienta critica e foarte buna .
    am avut parte de multe critici la viata mea de aceea vad toate defectele , poate la mine nu le vad asa de bine dar la altii cam da .
    mai ales cand e vorba de scris...
    o idee in care sari de la o idee la alta , restul te las pe tine sa le gasesti ...
    ,, Oboseala le frânge trupurile, aşa că se decid să facă îngeri din zăpadă. Sunt cei mai frumoşi îngeri pe care i-ai fi putut vedea vreodata. Iubirea dintre ei nu le permite să se despartă nici măcar o clipă"
    intai vorbesti despre oboseala si despre ingeri pe urma vorbesti despre iubirea dintre ei.

    si sa nu intelegi gresit
    nu critic pentru ca nu imi place
    chiar scrii dragutz ...
    si sunt un cititor fidel(probabil nu trebuia sa spun asta)
    dar astept sa mai vad ce anume mai scrii ;)

    RăspundețiȘtergere
  8. Asa e mereu. In noi vedem "bunul", dar in ceilalti vedem partile gresite. De cele mai multe ori le vedem pe acestea fiindca stim ca noi nu avem acel ceva si vrem cu desavarasire sa.i facem sa creada ca nici ei nu pot avea sau ca nu pot profita de ceea ce au.

    Cu privire la ce am scris. O sa.ti explic care era ideea.
    Ei erau foarte obositi si pentru a face ca oboseala sa nu se simta au decis sa faca ingeri din zapada. Fiind obositi ar fi putut spune :"Ar trebui sa mergem acasa, suntem asa de obositi si e chiar tarziu." In schimb au ales sa stea impreuna, fiindca iubirea e aceea care ii lega.

    Multumesc pentru critica. O astept pe urmatoarea! ;;)

    RăspundețiȘtergere
  9. abia astept sa vad ce scrie in ravas :)

    RăspundețiȘtergere
  10. am crezut k team intimidat de nu mai raspunzi ori ma consideri prea arogant ca sa imi nau raspunzi.

    Da ceva de genu cum ai scris mai sus ...

    si cu explicatia ta , daca la sfarsit ei au o dragoste ce ii leaga , de ce la inceput e atat de nesigura?era indiferent si citez ,,ă devină indiferentă, pur şi simplu să nu-i mai pese de nimic. Şi acum? Acum, ce? Acum nimic, îi era frig, tare frig, nimic mai mult."

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu m.ai intimidat..;;)

    Lasa.mi un comentariu cu numarul de telefon sau id.ul ca sa iti pot explica mai multe. E dificil prin comentarii si se cam duce intimitatea. :))

    RăspundețiȘtergere
  12. hmmm
    ma mai gandesc;)
    deocamdata vreau sa raman anonim;)
    are farmecul ei :P
    si daca nu iti place
    dupa ce raspund poti sterge oricand comentariul;)

    RăspundețiȘtergere

Poţi să-mi vorbeşti, fiindcă-mi place să ascult!